Povestea Magic Land One
Povestea grădiniței, în cuvintele Cristinei Mihețiu
Gradinița Magic Land One a început, așa cum încep multe lucruri, cu un vis. Visul – gradinita aceea imaginara – s-a născut la rândul lui dintr-o serie de dorințe izvorâte din experiența unei mame cu gradinița la care își ducea copilul.Unii pur și simplu se împacă cu neajunsurile grădinței; alții caută una mai buna. Cristina Mihețiu, în schimb, a hotărât să fondeze o gradiniță.
Cum ați ajuns să vă gândiți să puneți pe picioare o grădiniță?
În primul rând, pentru că îmi plac copiii și îmi place să lucrez cu copiii. Este și motivul pentru care lucrez în învățământ și acum – sunt profesoară de chimie din 2000. Nu poți fi profesor bun, sau în sens mai larg, pedagog bun, fără să iubești să lucrezi cu copiii.
Cât despre ideea de a fonda o grădiniță… Cred că ideea a pornit de la lucrurile care mă deranjau sau care credeam eu, ca mamă, că se puteau face mai bine la grădinița la care mergea fetița mea. Chiar dacă am căutat să îi ofer copilului meu cea mai buna opțiune, grădinița privată la care mergea copilul meu nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor mele.
Care erau nemulțumirile sau problemele principale pe care ați vrut să le vedeți rezolvate? E posibil ca așteptările dvs să fi fost nerealiste?
Evident, poți avea așteptări complet nerealiste. Dar pe mine mă agasau lucruri, zic eu, simple: detalii de igiena, decizii uneori arbitrare legate de faptul că nu puteam aduce copilul la grădiniță pentru că îi “curgea năsucul”, cât de puțin timp erau afară sau în natură, faptul că venea acasă și mai cerea să mânânce pentru că nu a primit supliment, activități la care nu le vedeam finalitatea educațională… și aș putea să continui.
Lucrurile acestea, în opinia mea, nu erau “luna de pe cer”. Vedeam că și alți părinți ar fi vrut ca lucrurile sa fie altfel.
Atunci v-ați hotărât că e nevoie de o altfel de grădiniță? Care a fost momentul în care ați zis “Gata! Facem o grădiniță altfel”?
Nu. Atunci doar mă întrebam de ce nu se poate altfel. Au trecut ani buni aș putea să spun până în acel moment în care am spus, ok, vreau și pot să fac asta. Pe scurt, dețineam un teren frumos în Borhanci, nu departe de capătul străzii Brâncuși. Planul inițial era ca părinții mei să se mute acolo, dar din varii motive, nu au făcut-o. Astfel că la începutul lui 2013 avem un teren frumos, un imobil spațios într-o zonă verde și liniștită și întrebarea era: ce să facem cu el?
Ei, atunci am decis să fondez o grădiniță așa cum mi-ar fi plăcut mie să fie grădinița copilului meu.
În cât timp ați pus-o “pe picioare”? Cum a decurs procesul? Cum ați ajuns la numele “Magic Land One”?
Dacă aș fi știut ce mă așteaptă, sigur nu aș fi început!
La început a fost entuziasm; apoi, pură încăpățânare să duc la bun sfârșit ceea ce am început. A durat mai mult de un an să obțin aprobările, să îmi fac documentația, să întreb în stânga și în dreapta ca să găsesc personalul care corespundea cerințelor mele, etc.
Cât despre nume… E destul de simplu.
Copilaria are ceva magic în ea, întotdeauna am crezut asta. Copilăria nu trebuie “îmbunătățită”; trebuie doar să îi oferi copilăriei loc să se desfășoare în voie și să îi pui la dispoziție câteva lucruri de bază.
De acolo până la ideea de Tărâm Magic nu este decât un pas. Cum de la început am vrut ca grădinița să fie cu predare în engleză și germană, am mers pe Magic Land. Din nefericire pentru noi, am descoperit că exista deja o grădiniță, parcă în Brașov, care avea deja acest nume. În final, nu am renunțat la nume, doar am adăugat One la sfârșit.
Așa s-a deschis grădinița Magic Land One în toamna lui 2014.
Este grădinița un business profitabil?
Știu că suna a clișeu, dar pentru mine grădinița nu este un business în primul rând. De exemplu în primul an am “pompat” bani în grădiniță. Doar la sfârșitul acelui an grădinița ajunge să își acopere cheltuielile.
De asemenea, am început cu niște prețuri mult sub media a ce se găsește în mediul grădinițelor private din Cluj-Napoca și, chiar dacă prețul a mai crescut, vrem să râmânem accesibili pentru majoritatea părinților. Apropo, există părinți care ne-au spus că au avut inițial rezerve tocmai din cauza prețurilor noastre “suspect” de mici; mă rog, până au venit și au văzut condițiile din grădință.
Faptul că din 2015 avem fonduri să investim în îmbunătățirea continuă a grădiniței arată că se poate face o gradiniță “altfel”, chiar dacă ții grupele mici, oferi mâncare excelentă și îndestulătoare, fără să taxezi exorbitant. …Sau poate tocmai datorită acestui model?
…Sau poate tocmai datorită acestui model?
Planuri de viitor? Extindere?
Da, dar cu limite.
După cum am menționat, ne-am propus să rămânem o grădiniță cu grupe mici, de maxim 15 copii. Atât copiii, cât și părinții apreciază foarte mult aceasta. Educatoarelor le permite să interacționeze cu copiii, să îi cunoască mult mai bine și să facă ceea ce învață – în teorie! – orice cadru didactic: faptul că educația trebuie personalizată, ajusatată în funcție de nevoile copilului.
Anul acesta am pornit oferta noastră pentru copii mici, grupa “Baby”. Vorbim despre copii de un an și jumătate; în mod evident, această grupă trebuie abordată altfel. Evident, fără să neglijăm grupele deja existente.
Preferăm să luăm lucrurile încet, pentru că avem ceva ce funcționează foarte bine și nu am vrea ca de dragul cantității să sacrificăm din calitate.